Şanse rescrise

Eu ştiu acum că sufletul îmi ţine
ascunse mii şi mii de gânduri
ce vor să zboare libere-n înalturi,
dar cad şi rup cadenţe sau sparg rânduri;
adun mirată doar un pumn de fapte
din revoluţia de-o şchioapă ce se zbate
în sufletu-mi bătrân ce parcă plânge
si-adorm visând cuvântul care curge
ce ar putea sa schimbe lumea toată.

A îngheţat, cam tainic, timpul straniu,
din amintiri uitate-n gări cam goale,
fără decor şi fără de peroane,
cu călatori în mine şi-nspre tine,
cu sufletul pribeag şi geamantan de nuc
pe care l-am plimbat cam mult şi-am vrut să-l uit
în halta dinspre visele cu şanse
a unui suflet prea bătrân,
dar, nu ştiu cum, alt drum
m-a rătăcit prin el
şi l-am ştiut, căci aburul din ceţuri
mi-a zdruncinat lumina dimineţii
şi m-a purtat spre vremuri cu-al iubirii scut

..şi-am renăscut.

 

 

Mulţumesc muzelor mele din acest ianuarie ciudat, dar blând: wordwasfirst şi psi.